Sa ne rugam!

"Rugati-va unii pentru altii"

Camera sa de rugaciune nu a avut niciodata carpet pe jos, dar el s-a rugat ca nimeni altul. Nici macar temnita rece a inchisorii nu i-a putut domoli fierbinteala rugaciunilor. Dragostea fata de ceilalti l-a tinut mereu activ si i-a alimentat neincetat focul cererilor mijlocitoare.

Celor din Filipi le-a scris: "Si ma rog ca dragostea voastra sa creasca tot mai mult in cunostinta si orice pricepere" (Filip. 1:9).

Catre Tesaloniceni a scris: "Multumim intotdeauna lui Dumnezeu pentru voi toti, pe care va pomenim necurmat in rugaciunile noastre", ... "De aceea ne rugam necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru sa va gaseasca vrednici de chemarea Lui, si sa implineasca in voi, cu putere, orice dorinta de bunatate si orice lucrare izvorita din credinta" (1 Tesal. 1:2; 2 Tesal. 1:11).

Celor din Roma le-a scris: "Va pomenesc neincetat in rugaciunile mele" (Rom. 1:9).

Lui Timotei i-a spus: "... te pomenesc neintrerupt in rugaciunile mele, zi si noapte" (2 Tim. 1:3).

Apostolul Pavel a fost un om al rugaciunii. El s-a rugat ziua si noaptea. Viata lui de rugaciune a fost o viata de soldat al cerului. Pavel s-a rugat in inchisoare, in butuci si in lanturi. Limitarile trupului nu i-au ingradit cu nimic aria de activitate a spiritului sau dedicat lucrarii. "Performerii" contemporani ai asa ziselor adunari de rugaciune nu se pot asemana cu Pavel. Ce pacat ca ei "maimutaresc" o lucrare pe care nici macar nu o cunosc in realitate. Cei ce stau pe scenele stadioanelor si se "roaga" pentru mii de suflete sau cei care se produc in sali de spectacole intesate cu drogati emotionali, inginind "semi-descintece" pseudocrestine nu sunt urmasii lui Pavel!

"Dar tu, cind te rogi, intra in camaruta ta, ... si Dumnezeu, care vede in ascuns ...", aceste reglementari puse de Domnul Isus in calea "circului" religios dat de piosii timpului au ramas si astazi la fel de valabile.

Rugaciunea este un fel de rasuflare a sufletului si un fel de lucrare fundamentala peste care se cladeste apoi tot edificiul lucrarii crestine. Pavel stie ca are nevoie nu numai sa se roage pentru altii, dar si ca altii sa se roage pentru el: "Fratilor, rugati-va pentru noi", "Incolo, fratilor, rugati-va pentru noi ca, Cuvintul Domnului sa se raspindeasca si sa fie proslavit cum este la voi, si sa fim izbaviti de oamenii nechibzuiti si rai, caci nu toti au credinta" (1 Tesal. 5:25; 2 Tesal. 3:1,2).

Pavel este un luptator care le cere si celorlalti sa se coboare in lupta alaturi de el: "Va indemn dar, fratilor, pentru Domnul nostru Isus Christos, si pentru dragostea Duhului, sa va luptati impreuna cu mine, in rugaciunile voastre catre Dumnezeu pentru mine" (Rom. 15:30).

Apostolul Pavel le spune tuturor celor cu care este in legatura: "Eu ma rog pentru voi, rugati-va si voi pentru mine". Rugaciunea este cea mai importanta legatura pe care o avem cu Tatal ceresc si unii cu altii. Cel mai bun exemplu de rugaciune este bineinteles insusi Domnul Isus Christos.

El S-a rugat ziua si S-a rugat si noaptea. Domnul Isus a considerat ajutorul prin rugaciune superior ajutorului pe care ni-l putem da unul altuia prin simpla sfatuire: "Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca griul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca sa nu se piarda credinta ta; si, dupa ce te vei intoarce la Dumnezeu, sa intaresti pe fratii tai" (Luca 22:31-32). Desi stia ca Petru se va lepada de El, Domnul Isus nu-l ia pe Petru deoparte ca sa stea de vorba cu el si sa-l pregateasca sa nu cada, ci se roaga pentru el ca sa nu i se piarda credinta.

Toti apostolii Domnului au fost razboinici ai rugaciunii. Iacov ne scrie: "Rugati-va unii pentru altii" (Iacov 5:16).

Biblia vrea sa ne transforme pe toti in oameni legati direct cu cerul si implicati mereu in lucrarea de avansare a Imparatiei: "Vreau ca barbatii sa se roage in orice loc, si sa ridice spre cer miini curate, fara minie si fara indoieli. Vreau deasemenea ca femeile sa se roage imbracate in chip cuviincios, cu rusine si sfiala" (1 Tim. 2:8-9). "Rugati-va fara incetare" (1 Tesal. 5:17).

Domnul Isus a dat odata o pilda ca sa arate ca oamenii "trebuie sa se roage necurmat, si sa nu se lase" (Luca 18:1-8). El a asezat rezultatul secerisului de suflete in balanta vietii de rugaciune: "Mare este secerisul, dar putini sunt lucratorii! Rugati dar pe Domnul secerisului sa scoata lucratori la secerisul Sau" (Luca 10:2).

Rugaciunea sincera si curata nu va ramine niciodata neauzita: "Caci ochii Domnului sunt peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la rugaciunile lor" (1 Petru 3:12). Dumnezeu doreste din toata inima sa stea de vorba cu copiii Sai si sa le imbogateasca cunostinta. Iata ce i-a spus Domnul profetului Ieremia: "Cheama-Ma si-ti voi raspunde, si iti voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunosti" (Ier. 33:3).

Pentru ce sa te rogi? Pentru ca sufletele merg cu miile in iad si nimanui nu-i pasa. Rugaciunea este ca un ecou peste spatiu si timp. Ea amplifica chemarea lui Dumnezeu la mintuire. Intregul pamint este intunecat de prezenta pervertitoare a demonilor. In aceasta bezna a pacatului, rugaciunea este farul luminos care cheama vasele ratacite inspre portul care le poate oferi siguranta salvarii. Roaga-te ca mii de suflete sa vina acasa la Domnul.

(Prin 1947 in tirgul Iesilor existau doar citiva credinciosi evanghelici. Doi dintre ei sunt si astazi socotiti printre pionierii lucrarii din Biserica crestina baptista: Neculai Sfatcu si Pricop Tarniceriu. Duminica dimineata, acesti doi oameni simpli se intilneau in sala de linga Hala, unde rinduisera sa gazduiasca viitoarea Biserica. Dupa ce se rugau impreuna, fratele Sfatcu obisnuia sa spuna: "Incepe matale, frate Pricop ora de rugaciune, ca eu m-oi duce prin piata sa vad pe cine imi scoate Dumnezeu in cale ca sa-l aduc aici la Evanghelie". Sutele de credinciosi baptisti din Iasul zilelor noastre nu stiu, dar existenta lor a inceput asa: cu un frate care pleca prin piata si cu altul care statea pe genunchi luptind din greu pentru cistigarea de suflete.)

Roaga-te pentru ca minia lui Dumnezeu este gata sa se dezlantuiasca! "Cerul s-a strins ca o carte de piele, pe care o faci sul. Si toti muntii si toate ostroavele s-au mutat din locul lor. Imparatii pamintului, domnitorii, capitanii ostilor, cei bogati, cei puternici, toti robii si toti oamenii slobozi s-au ascuns in pesteri si in stincile muntilor. Si ziceau muntilor si stincilor: "Cadeti peste noi, si ascundeti-ne de Fata Celui ce sade pe scaunul de domnie si de minia Mielului; caci a venit ziua cea mare a miniei Lui, si cine poate sta in picioare?" (Apoc. 6:14-17)

"Oamenii vor intra in pesterile stincilor si in crapaturile pamintului, de frica Domnului si de stralucirea maretiei Lui, cind se va scula sa ingrozeasca pamintul" (Isaia 2:19).

De ce sa te rogi? Pentru ca se apropie judecata! Domnul este aproape! S-ar putea ca doar peste citeva minute sa inceapa vesnicia! "Sfirsitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiti intelepti dar, si vegheati in vederea rugaciunii" (1 Petru 4:7). Rugati-va "pentru ca potrivnicul vostru, diavolul, da tircoale ca un leu care racneste, si cauta pe cine sa inghita" (1 Petru 5:8). Avind in vedere aceste lucruri, trebuie sa spunem impreuna cu apostolul: "Ne rugam lui Dumnezeu sa nu faceti nimic rau" (2 Cor. 13:7).

Pentru ce sa te rogi? Pentru miile de mici probleme prin care trecem in fiecare zi. Domnul Isus ne-a avertizat ca "despartiti de Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15:5). Exista probleme pentru care este necesara o concentrare speciala in rugaciune. Vorbind dupa vindecarea unui anumit om, Domnul Isus a zis: "Acest soi de draci nu poate iesi decit prin rugaciune si post" (Marcu 9:29).

Pentru ce sa te rogi? Iata inca citeva din preocuparile care l-au indemnat pe Pavel la rugaciune. Iata cum s-a rugat el:

"Dumnezeul pacii sa va sfinteasca El insusi pe deplin; si, duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Christos" (1 Tesal. 5:23).

"De aceea ne rugam necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru sa va gaseasca vrednici de chemarea Lui, si sa implineasca in voi, cu putere, orice dorinta de bunatate si orice lucrare izvorita din credinta, pentru ca Numele Domnului nostru Isus Christos sa fie proslavit in voi, si voi in El, potrivit cu harul Dumnezeului nostru si al Domnului Isus Christos" (2 Tesal. 1:11-12).

Iata acum pentru ce i-a spus Pavel lui Timotei sa se roage: "Va indemn dar, inainte de toate, sa faceti rugaciuni, cereri, mijlociri, multamiri pentru toti oamenii, pentru imparati si pentru toti cei ce sunt inaltati in dregatorii, ca sa putem duce astfel o viata pasnica si linistita, cu toata evlavia si cu toata cinstea" (1 Tim. 2:1,2).

In Coloseni 1:9-12, Pavel ne invata ce sa ne rugam pentru altii. Apostolul mijloceste pentru ei inaintea lui Dumnezeu dorind ca ei "sa se umple de cunostinta voiei Lui, in orice fel de intelepciune si pricepere duhovniceasca", "sa se poarte intr-un chip vrednic de Domnul, ca sa-i fiti placuti in orice lucru: aducind roade in tot felul de fapte bune, si crescind in cunostinta lui Dumnezeu: intariti, cu toata puterea, potrivit cu taria slavei Lui, pentru orice rabdare si indelunga rabdare, cu bucurie, multumind Tatalui, care v-a invrednicit sa aveti parte de mostenirea sfintilor, in lumina".

Roaga-te si tu ca fratii, si mai ales fratii predicatori, sa fie plini de cunostinta voiei lui Dumnezeu.

(Biserica de pe Soseaua Nicolae Titulescu din Bucuresti a avut in rindul membrilor ei si pe sora Busila, sotia pastorului Busila. Dupa arestarea si ducerea sotului ei in Siberia, sora Busila a continuat sa fie ani de zile organista Bisericii. Cea mai mare lucrare a ei a fost insa viata de rugaciune. Tatal meu i-a cumparat intr-o zi un glob in miniatura, pentru ca sora dorea sa se roage pentru fiecare tara a lumii, in parte. Punea degetul pe tara respectiva si mijlocea la tronul Stapinului ceresc pentru cetatenii ei.

Sora obisnuia sa se roage pentru fiecare frate si sora din Biserica pe nume. Staruia mai ales pentru tinerii si tinerele Bisericii. Locuinta ei modesta, lipita de peretele adunarii, a fost pentru multi "sfinta" camera a cortului in care se intilneau cu altarul rugaciunii. Viata si activitatea sorei Busila nu a fost bagata in seama de prea multi. Moartea ei a lasat insa in urma un gol imens si un dezechilibru care s-a simtit adinc in viata Bisericii. Era de parca se intimplase un accident la centrala electrica si lumina nu se mai raspindea ca altadata pe dealuri si prin casele oamenilor.)

Roaga-te pentru parintii cu copii neascultatori care s-au departat si de casa parinteasca si de Domnul. In societatea de astazi este din ce in ce mai dificil sa cresti copii ascultatori si alipiti de Domnul. Scoala, presa si televiziunea si-au dat parca mina intr-un complot nemarturisit care urmareste nimicirea valorilor traditionale ale familiei.

(Mama unui copil care a plecat de acasa asemeni "fiului risipitor" a avut, dupa aproape douazeci de ani, bucuria sa-l vada intorcindu-se acasa pocait. Fara sa-i spuna nici un cuvint, mama l-a luat de mina si l-a dus sa-i arate doua mici adincituri in pamintul de linga pat. Acolo erau urmele genunchilor care trudisera din greu pentru mintuirea lui. Pornita pe plins, mama i-a marturisit: "Dragul mamei, daca s-ar fi putut stringe lacrimile varsate pentru sufletul tau, astazi te-as putea imbaia in ele". Singele Domnului Isus si lacrimile mamei facusera din copilul acela un om nascut din nou. Dupa moartea mamei, cele doua adincituri au devenit locul preferat in care fiul isi pleca genunchii pentru rugaciune.)

Roaga-te pentru familiile care stau de multe ori prabusite intre zidurile casei si bintuite de spectrul divortului. Roaga-te ca Dumnezeu sa le readuca la dragostea dintii.

Roaga-te pentru tinerii care stau in pragul vietii si trebuie sa ia hotariri importante. Cere o calauzire speciala de la Dumnezeu pentru fiecare rascruce de drumuri care le sta inainte. Roaga-te ca ei sa cunoasca ce inseamna sa umble cu Domnul.

(Unul dintre fratii care au staruit mult asupra importantei vietii personale de rugaciune a fost fratele Marcu Nichifor. De curind l-am auzit iarasi povestind despre experientele sale cu copiii. Pentru cei care nu stiti, fratele Marcu este spaima copiilor care nu vor sa se pocaiasca. Si nu numai a copiilor ... Au fost ocazii cind acest frate iubitor i-a intrerupt pe copii in timpul rugaciunii, exclamind dojenitor: "Mai sincer, draga! Mai sincer. Nu bate cimpii cu generalitati. Cere-i iertare Domnului pentru faptele tale de astazi. Spune-i cum te-ai uitat in portofelul mamei sau cum l-ai mintit pe tata. Nu te ascunde de Domnul ca si asa El stie. Hai, mai roaga-te o data. Mai sincer. Si multumeste-i ca te-a si iertat".

Puteti sa va imaginati "cosmarul" unora dintre copii care nu stiau decit "rugaciunea de Duminica". Au fost unii dintre copii care s-au suparat pe nenea Marcu. Altii s-au furisat afara in timp ce fratele tinea ochii inchisi. Au existat si cazuri cind unii s-au bagat sub pat, ca sa scape de rindul lor la rugaciune. Culmea insa, cred ca a ajuns-o acel tinar care s-a intilnit cu fratele Marcu pe peronul unei gari de provincie. Fratele Marcu i-a propus sa nu piarda vremea si sa se roage amindoi acolo, cu glas tare. Tinarul a privit cu spaima in jur, a incercat sa spuna ceva, dar era deja prea tirziu caci fratele Marcu incepuse deja sa se roage. Dupa "Amin"-ul fratelui, tinarul a continuat sfios: "Si te rog, Doamne, sa-i dai mai multa intelepciune fratelui Marcu. Amin". Saracul de el! I-a fost frica sa deschida ochii crezind ca fratele este suparat pe el. Da de unde! Fratele Nichifor l-a luat numaidecit in brate, rizind si exclamind: "Multumesc frumos! Toti vor sa ma rog eu pentru ei. Numai tu te-ai rugat pentru mine. Ha, ha , ha! Domnul sa te asculte si sa-ti rasplateasca!")

Roaga-te ca si Pavel ca sa ne purtam toti in chip vrednic de Domnul. El "ne-a izbavit de sub puterea intunerecului si ne-a stramutat in Imparatia Fiului dragostei Lui" (Col. 1:13).

Biblia ne indeamna sa nu pregetam sa ne rugam unii pentru altii. Noi insa suntem de multe ori prea ocupati ca sa mai avem timp si pentru rugaciune.

Mi s-a spus ca si germanii au fost, nu cu mult timp in urma, oameni foarte ocupati. Conducatorul lor cucerea lumea, bucata cu bucata. Afacerile le mergeau din ce in ce mai bine, aveau ferme infloritoare si se plimbau pretutindeni ca la ei acasa. Banii curgeau din toata lumea inspre Germania. Oamenii de acolo erau foarte ocupati. Nu este de mirare ca nu au mai avut timp de rugaciune. Dintr-o data insa, scena lumii s-a schimbat si germanii au inceput sa-si paraseasca toate lucrurile agonisite in incercarea lor disperata de a scapa cu viata. Sub bombe, in vagoane de tren, in campuri de concentrare si in inchisori au inceput din nou sa se roage. Dintr-o data au avut suficient timp si pentru rugaciune.

Si noi traim intr-o lume grabita. Sintem ocupati pina peste cap sa ne cladim o viata de belsug si de distractii. Vai de noi daca si din lumea noastra se va alege la sfirsit praful. Ce bine ar fi daca am invata in lumea asta prea ocupata sa stim sa cautam mai intii Imparatia lui Dumnezeu rugindu-ne fierbinte unii pentru altii.

Dumnezeu ne vrea giganti care din genunchi pot sa atinga cerul. Pe picioarele tale vei vedea ce esti tu in stare, din genunchi vei avea privilegiul sa vezi de ce e in stare Dumnezeu.

Sa invatam sa ne rugam mai mult unii pentru altii. ( de Simion Shrock)

AMIN!

PETRECERE ANIVERSARA

Buna, dragi prieteni! Ei bine, dupa cum stiti, este timpul inca o data pentru sarbatorirea zilei mele de nastere. Anul trecut s-a dat o adevarata mega petrecere pentru Mine si se pare ca si anul acesta va fi la fel. La urma urmei, s-au facut cumparaturi pentru ea de luni de zile si a fost anuntata aproape in fiecare zi pe masura ce se apropia! S-a facut mai mult decat orice pentru aceasta aniversare, dar este dragut sa stii ca macar o zi pe an oamenii se gandesc la Mine. Stii, au trecut multi ani de cand s-a declarat pentru prima data aniversarea Mea sarbatoare nationala. Atunci ei chiar au apreciat cat de mult am facut pentru aceasta tara. Dar majoritatea oamenilor cu greu par sa stie acum ca ei de fapt sarbatoresc nasterea Mea. Ei bine, Imi place sa vad oamenii strangandu-se impreuna pentru a avea un timp fericit si sunt chiar fericit sa vad cat de distractiv este pentru copilasi, dar,de asemenea, se pare ca cei mai multi oameni pierd punctul principal din toata petrecerea, nu crezi? Cum a fost si anul trecut, de exemplu. Cand a venit aniversarea Mea, s-a facut o mare petrecere, dar - poti sa crezi? - Eu nici macar nu am fost invitat! Imagineaza-ti! Oaspetele de onoare si ei au uitat coplet de Mine! S-au facut pregatiri pentru festivitati cu 2 luni in urma, dar cand marea zi a sosit, am fost lasat afara, in frig! ] Dar lucrul acesta Mi s-a intamplat de atatea ori, incat acum nici nu mai sunt surprins. Ei bine, chiar daca nu am fost invitat, Mam gandit ca as putea oricum sa ma strecor inauntru. Asa ca am intrat si am stat undeva retras. Si stii, nimeni nici macar nu M-a observant nici nu a realizat ca eram acolo! Toata lumea bea, si radea si isi amintea de vremurile de odinioara, cand dintr-o data, a intrat un batran gras in costum rosu stralucitor, purtand o barba alba si strigand: ,,Ho, Ho, Ho!”.Parea sa fie suficient de beat, dar a reusit oarecum sa isi faca loc prin multime in timp ce toata lumea se inveselea. Cand s-a lasat intr-un fotoliu mare toti copilasii au alergat la el strigand incantati: ,,Mos Craciun!, Mos Craciun!” Vreau sa spun, se parea ca el era oaspetele de onoare si intreaga petrecere era in onoarea lui. Apoi el a inceput sa le spuna cele mai ridicole povesti pe care le-ai putut auzi vreodata! – Ca traia la Polul Nord cu o echipa de spiridusi si ca in fiecare an el vine cu sania lui trasa de reni zburatori, ca intra pe cosurile caselor si pune cadouri in sosete. Vreau sa spun, nu era nimic adevarat in ceea ce spunea! Imagineaza-ti ce inseamna sa spui acestor copilasi impresionabili si inocenti asemenea povesti inchipuite! Ei bine, am stat la ,,petrecere,, cat am putut de mult, dar pana la urma am fost nevoit sa plec. M-am indreptat spre usa si am fost profund surprins ca nimeni nici macar nu a observant ca plec. In timp ce mergeam singur pe strada, M-am simtit atat de singur si parasit precum un caine! Cu greu Mi-am putut aminti ultima data cand M-am simtit asa. Poate nu crezi ca am plans. Dar am plans in acea noapte. Acesta este motivul pentru care am fost asa de emotionat cand am venit in casa ta in acea seara si tu si familia ta M-ati tratat regeste! Am fost chiar emotionat cand voi toti Mi-ati cantat ,,La multi ani!”. A trecut asa de mult timp de cand a mai facut cineva lucrul acesta! Vreau sa-ti spun, pretuiesc prieteni ca tine. E mangaietor sa stiu ca mai sunt cativa care isi amintesc de nasterea Mea. Dumnezeu sa-I binecuvanteze! Cei care, asemenea tie, sunt aproape de Mine, care sarbatoresc venirea Mea in lume cu un timp placut de partasie si o cina simpla, Ma vor avea tot timpul in mijlocul lor. Stii, acea mica iesle pe care tu si copiii tai ati pus-o intr-un colt al sufrageriei a fost chiar impresionabila! E placut ca oamenii comemoreaza nasterea mea in acest fel. Dar stii ca in aceste zile, in unele tari, autoritatile nici macar nu permit oamenilor sa aiba o iesle in parcuri sau pe strazi sau in locuri publice. – Ca sa nu mai vorbesc de scoli! Imagineaza-ti, ce poate fi mai nevinovat decat o iesle care sa aminteasca oamenilor de nasterea Mea? Stii, ceea ce Ma amuza in legatura cu felul in care oamenii celebreaza nasterea Mea, este faptul ca ei isi fac cadouri unii altora, in loc sa Imi faca Mie vreun cadou. Si, mai mult de atat, sunt lucruri de care nici nu au nevoie. Dati-Mi voie sa va intreb: nu vi s-ar parea ciudat ca, de ziua voastra, toti prietenii vostrii sa decida sa o sarbatoreasca dandu-si cadouri unii altora si nimeni sa nu se gandeasca la voi? Ei bine, asta Mi se intampla si Mie in fiecare an. Cineva odata Mi-a spus: ,,Ei bine, asta-i pentru ca Tu nu esti aici cum sunt oamenii, deci cum am putea noi sa-Ti dam cadouri? ”Tu stii, de fapt, raspunsul. Intotdeauna am spus: ,,Ei bine, cand daruiti hrana sau imbracaminte celor saraci si ajutati pe cei in nevoie si vizitati pe cei singuratici, Mie imi faceti aceste bucurii!” Ati citit in cartea Mea cand am zis prietenilor Mei: ,,Atunci Imparatul va zice celor dela dreapta Lui: ,,Veniti binecuvantatii Tatalui Meu de mosteniti Imparatia, care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii. Caci am fost flamand, si Mi-ati dat de mancat; Mi-a fost sete,si Mi-ati dat de baut; am fost strain, si M-ati primit; am fost gol, si M-ati imbracat; am fost bolnav, si ati venit sa Ma vedeti ;am fost in temnita, si ati venit la Mine.” Atunci cei neprihaniti Ii vor raspunde: ,,Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, si Ti-am dat sa mananci? Sau fiindu-Ti sete, si Ti-am dat de ai baut? Cand Te-am vazut noi straini, si Te-am primit? Sau gol, si Te-am imbracat? Cand Te-am vazut noi bolnav sau in temnita, si am venit la Tine?” Drept raspuns Imparatul le va zice: ,,Adevarat va spun ca, oridecateori ati facut aceste lucruri unuia din acesti neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.” ” (Matei 25:34-40). Putini oameni dau celor saraci cu ocazia sarbatorii nasterii Mele. Binecuvantate fie acele suflete! Dar pentru cei mai multi se pare ca ei nu iau in seama sfatul Meu. Ei bine, cu tristete o spun, lucrurile se inrautatesc de la an la an. Iti poti imagina socul Meu acum cativa ani cand am inceput sa vad cum oamenii Imi scot numele din felicitarile aniversare si il inlocuiesc cu un ,,mos,,! Ce insulta! Gandeste-te! Daca ti-as scrie o felicitare de ziua ta si as spune, ,La multi ani ,......!”. Probabil nu ai mai vorbi niciodata cu mine! Exact asa ma simt si Eu! Vreau sa spun, oare ce vor mai face oamenii pentru a ma scoate din aniversarea nasterii Mele? Imi amintesc ce i s-a intamplat unui prieten din America, un drag batran de culoare pe nume Sam care a incercat zadarnic timp de mai multe luni sa adere la o biserica. Dar era o biserica foarte exclusivista pentru oameni ,,buna, cumsecade” si cei de acolo pur si simplu nu l-au vrut pe batranul Sam ca membru. In sfarsit, l-am gasit stand pe treptele bisericii, cu capul in maini, cu lacrimi in ochi si l-m intrebat ce I s-a intamplat. Cand mi-a povestit totul, Mi-am pus bratul in jurul lui si i-am spus: ,,Sam, stiu ce simti. Si eu am incercat sa intru in aceasta biserica timp de 20 de ani si nici Eu nu am fost primit niciodata!” Incepe sa fie prea multa nebunie cu cadourule si luminile din timpul Craciunului. Ei bine, chiar si Eu sunt la capatul rabdarii. Asa ca iti voi dezvalui un secret, .... Este ceva ce am planificat sa fac de ceva timp, si dupa cum merg lucrurile, am sa-mi pun planul in aplicare foarte curand. Vreau sa-Mi tin propria petrecere! Ce zici? Va fi cea mai mare, cea mai fantastica petrecere pe care ti-ai putut-o imagina vreodata. Prietenul Meu, Ioan a spicuit ceva despre acest lucru in urma cu ceva timp: ,,Si am auzit, ca un glas de gloata multa, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternine, care zicea: ,,Aliluia! Domnul, Dumnezeul nostrum Cel Atotputernic, a inceput sa imparateasca. Sa ne bucuram, sa ne veselim, si sa-I dam slava! Caci a venit nunta Mielului; sotia Lui s-a pregatit, si I s-a dat sa se imbrace cu in suptire, stralucitor, si mi-a zis: ,,Scrie: Ferice de cei chemati la ospatul nuntii Mielului!” Apoi mi-a zis: ,,Acestea sunt adevaratele cuvinte ale lui Dumnezeu!” ” (Apocalipsa 19:6-9), dar nu a putut descrie pe deplin cum va fi! Asteapta si vei vedea! Va fi cea mai buna petrecere pe care ti-ai putut-o vreodata imagina: ,,Va spun ca, de acum incolo nu voi mai bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in Imparatia Tatalui Meu.” (Matei 26:29); ,,Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul: ,,Celui ce va birui, ii voi da sa manance din pomul vietii, care este in raiul lui Dumnezeu.” ; Cine are urechi, sa asculte ce zice Bisericilor Duhul: ,,Celui ce va birui, ii voi da sa manance din mana ascunsa, si-I voi da o piatra alba; si pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l stie nimeni decat acela care-l primeste.” ” (Apocalipsa 2:7;17). Pregatirile sunt in toi de ceva timp, dar s-ar putea sa mai dureze putin pana voi termina totul, asa ca s-ar putea sa nu fie anul acesta. Dar trimit acum invitatii pretutindeni, pentru ca stiu ca vrei sa vii: ,,Si Duhul si Mireasa zic: ,,Vino!” Si cine aude, sa zica: ,,Vino!” Si celuice ii este sete, sa vina; cine vrea, sa ia apa vietii fara plata!” (Apocalipsa 22:17). Si adu-ti si familia si prietenii. Va fi loc pentru milioane de oameni, toti cati vor sa vina! Unii batrani faimosi si celebri vor fi acolo si iti rezerv un loc de onoare alaturi de ei: ,,Dar va spun ca vor veni muti de la rasarit si de la apus, si vor sta la masa cu Avraam, Isaac si Iacov in Impratia cerurilor.” (Matei 8:11). Dar ar fi bines a te tii bine pentru ca, atunci cand va fi totul gata, voi face totul surprinzator si multi vor ramanea afara in frig pentru ca ei nu au raspuns la invitatia Mea! Te rog lasa-Ma sa stiu chiar acum daca ti-ar placea sa vii si iti voi rezerva un loc si iti voi scrie numele cu litere mari de aur in marea Mea Carte de Oaspeti! (Cu dragoste de DUMNEZEU ISUS.)

Cum opreste satana rugaciunile.

Aş dori să împărtăşesc cu voi o parte din o mărturie a unui om mântuit, care l-a servit o dată pe diavol. Când i-am auzit mărturia atât ma provocat încât nu puteam să-l cred.
      A trebuit să postesc înaintea Domnului timp de zece zile, cerându-i: “Doamne, este cu putinţă aşa ceva?” Aceasta a fost în acea vreme, pe când Domnul a început să mă înveţe lucrurile care se desfăşoară  în domeniul spiritual, atunci când noi ne rugăm.
Acest om sa născut după ce părinții lui sau dedicat lui lucifer. Pe când era încă în pântecul mamei sale, s-au făcut multe ritualuri pentru a-l dedica în serviciul lui lucifer.
      Când era la vârsta de doar patru ani, el a început să-şi exercite puterea lui spirituală, şi părinţii săi au început să se teamă de el. Când avea şase ani, tatăl său l-a dus la unele vrăjitoare pentru a-l îndeletnici cu lumea spirituală. Iar când avea zece ani, el făcea
extraordinare acţiuni pentru Împărăţia diavolului.
      El era temut de vrăjitoarele comune. El era încă un băiat, dar era atât de teribil în lucrurile pe care el le-a făcut. El a crescut ajungând a fi un tânăr, de aproape douăzeci de ani având deja mult sânge pe mâinile lui.  El a ucis prin liberă voinţă. Avea capacitatea de aşi părăsi corpul prin meditaţie transcedentală. Putea să se ridice şi să plutească în aer; uneori trupul său se ridica de pe pământ şi rămânea suspendat în aer. Uneori, el intra în transă şi lăsa corpul; corpul său
rămânea în urmă în timp ce el ieşea în lume, printr-o practică numită “călătorie-astrală.”
      A fost folosit de Satana pentru a distruge şi de a diviza multe biserici, şi de a  duce la ruină pe mulţi pastori.
      “Dar căpetenia împărăţiei Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi
una de zile; însă iată că Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venit în ajutor şi am ieşit biruitor acolo, lângă împăraţii Persiei.” Daniel 10:13.
      Într-o zi, el a fost desemnat să distrugă o biserică, care era plină de viaţă şi de rugăciune. A existat  multă divizare în acea biserică, şi multă confuzie. A început să uneltească împotriva ei, dar la acel moment, pastorul chemă la un timp de post întreaga Biserică. Cum Biserica a început să postească, a rezultat prin urmare pocăinţă şi o reâmpăcare reală. Poporul s-a reunit şi au început să se roage iar Domnul a început să lucreze în mijlocul lor. Ei au continuat să mijlocească şi să strige la Dumnezeu ca să aibă milă de ei şi să intervină în viaţa lor.
      „Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post .”  Matei 17:21. Cu trecerea zilelor, omul a venit din nou şi din nou împotriva Bisericii însoţit de spiritele demonilor.
      Dar, un cuvânt profetic  a fost rostit în mijlocul Creştinilor spunându-le să se ridice şi să declare război împotriva puterilor întunericului care atacau Biserica.
    Într-o zi, omul lăsă trupul său în camera lui şi plecă într-o călătorie - astrală. El a adus cu el, o puternică forţă de spirite demonice împotriva Bisericii. Acum, aceasta este mărturia lui: duhul lui sa mutat în aerul de deasupra Bisericii şi a încercat să o atace, dar exista o cupolă de lumină asupra Bisericii. Dintr-o dată, o armată de îngeri i-au atacat şi a luptat împotriva lor în văzduh. Toţi demonii au fugit, dar el a fost arestat de către îngeri.
    Da, arestat de către îngeri, aţi înţeles bine ! El a descoperit că era
deţinut de aproximativ şase îngeri. L-au adus prin acoperiş chiar înainte altarului Bisericii.
    El apăru acolo când oamenii se rugau. Ei erau adânc
cuprinşi în rugăciune, angajaţi în războiul spiritual, legând, rupând şi
izgonind demonii. Pastorul era pe platformă unde conducea rugăciunile de luptă. Duhul Domnului a vorbit
pastorului: “Jugul a fost rupt, iar victima este acolo înaintea voastră.
Ajută-l prin eliberare.” Ca pastor a deschis ochii, şi a văzut tânărul culcat acolo jos. Corpul lui a fost cu el, el era în corpul său. Tânărul a declarat că el nu ştia cum corpul său i sa alăturat;căci el l-a lăsat în casa lui.  Dar acolo era în corpul lui. El nu ştia cum a intrat acolo, tot ceea ce ştia era că îngerii l-au purtat prin acoperiş.
    Acum, aceste lucruri sunt greu de crezut. Pastorul Bisericii a cerut Bisericii să tacă şi le-a spus ceea ce Domnul a vorbit cu el, iar apoi l-a întrebat pe tânăr: “Cine eşti?”
    Tânărul a început să tremure căci demonii au început să vină la el. Deci, s-au rugat pentru eliberarea lui, iar apoi el a început să mărturisească povestea lui. Tânărul şi-a predat viaţa în mâna Domnului, şi acum este un evanghelist predicând Evanghelia Lui
Hristos. El este folosit de  Domnul cu putere în stabilirea altor oameni prin intermediul eliberării.
     Într-o noapte, eu (John Mulinde) am mers la o cină. Singurul motiv pentru care m-am dus a fost că cineva mi-a spus despre acest tânăr, şi am fost foarte curios să-l văd şi pentru a afla dacă povestea lui era adevărată. Deci am participat la aceea cină, şi în seara aceea lui i sa dat ocazia de aşi da mărturia lui. El a vorbit despre atât de multe
lucruri. Plângea oridecâteori amintea de lucrurile pe care le-a făcut.
     După ce a  terminat, el a făcut un apel.
     Erau mulţi pastori în cameră. El a spus: “Fac apel la voi, pastori.
Vă rog, învăţa-ţi poporul cum să se roage.“Oamenii care nu se roagă
pot fi prinşi în cu totul altceva, în orice altceva ce aparţine diavolului,
şi există moduri în care inamicul poate exploata viaţa lor şi rugăciunile lor. Inamicul ştie cum să exploateze rugăciunile celor care nu ştiu cum să se roage. “Învăţaţi-i pe oameni cum să folosească armura spirituală pe care Dumnezeu oferă. ”Apoi el a împărtăşit cum  a condus acţiuni în văzduh. El  mergea cu agenţi satanici şi cu multe spirite de demoni. Era ca şi cum ei lucrau în schimburi, în acelaşi mod în care trebuie să mergi şi să lucrezi schimbul tău. El avea o perioadă, timp în care era obligat să meargă şi să facă război în locurile cereşti. El a spus că, în locurile cereşti, în domeniul spiritual, în cazul în care terenul este acoperit cu o manta de întuneric, această manta este
atât de densă încât este ca şi o stâncă solidă. Şi acoperă întreaga suprafaţă.
      Spiritele sunt capabile să meargă pe partea de sus şi pe cea de jos al acestei mantale, şi de acolo influenţează evenimentele pe pământ. 
   Când spiritele rele şi a agenţii satanici (oameni) termină activităţile lor, ei merg pe pământ, la punctele de legământ, pe apă sau pe uscat, pentru a reâmprospăta spiritele lor. Cum se reâmproaspătă spiritele lor? Prin sacrificiile care oamenii oferă la aceste altare.
Ele ar putea fi sacrificii prin vrăjitorie deschisă, sacrificii în vărsarea de sânge de toate tipurile, inclusiv avortul, războiul, şi sacrificiile umane şi a animalelor. Ele ar putea fi sacrificii ale imoralităţii sexuale, în care oamenii practică perversiuni sexuale şi tot felul de promiscuităţi. Astfel de acte întăreasc aceste puteri. Există multe tipuri diverse de sacrificii.
El a spus că, atunci când agenţii satanici sunt în tărâmul ceresc, şi creştinii încep să se roage pe pământ, rugăciunile creştinilor apar
demonilor în trei forme. Toate rugăciunile par ca un fum care se ridică sprecer.                                                                                                             Unele rugăciuni apar ca un fum care pluteşte lung şi dispare în aer.
   Aceste rugăciuni provin de la oamenii care au păcat în viaţa lor şi care nu sunt dispuşi să se ocupe de ei însăşi. Rugăciunile lor sunt foarte slabe, ele sunt suflate departe şi dispar în aer. Un alt tip de rugăciune este, de asemenea, ca un fum. Acesta se ridică în sus până când  ajunge la acea pătură densă ca piatra, şi nu  poate rupe acea stâncă. Aceste rugăciuni, de obicei, vin de la oamenii care încearcă să se purifice, dar care nu dispun de credinţa suficientă cu care să se roage. Ei ignoră de obicei şi alte aspecte importante care sunt necesare atunci când se roagă .
   Al treilea tip de rugăciune este asemenea fumului, dar care este
umplut cu foc. După cum se ridică în sus, este atât de fierbinte încât
atunci când ajunge la stâncă, stânca începe să se topească ca ceara.
Aceasta străpunge stânca şi trece prin ea.
    De multe ori, când oamenii încep să se roage, rugăciunile lor arată
ca primul tip. Dar, aşa cum aceştia continuă să se  roage, rugăciunile
lor se schimbă şi devin la fel ca al doilea tip de rugăciune.Şi, dacă
aceştia continuă să se roage, aprind brusc rugăciunile lor în flăcări.
Rugăciunile lor devin atât de puternice încât  străpung stânca.
    De multe ori agenţii satanici observă că rugăciunile s-au schimbat şi vin foarte aproape de a deveni foc. Aceşti agenţi vor comunica apoi cu alte spirite de pe pământ şi le vor spune: “Distrage-ţi acea persoană de la rugăciune. Opriţi-o de la rugăciune. Îndepărtaţi-o.”
    De multe ori  creştinii cedează la aceste distrageri. Ele sunt apăsate prin, pocăinţă şi permit Cuvântului pentru a verifica spiritul lor. Credinţa lor creşte. Rugăciunile lor sunt din ce în ce mai concentrate. Apoi, diavolul observă că rugăciunile lor câștigă putere, și de aceea el începe distragerile.
    Telefoanele apelează. Uneori, în mijlocul rugăciunii fierbinţi, foarte intense, sună telefonul şi credeţi că puteți merge ca să răspundeţi ca apoi să veniţi înapoi şi să vă continuaţi rugăciunea.
     Cu toate acestea, atunci când te vei întoarce, vei merge înapoi de la început. Şi asta e ceea ce vrea diavolul.
     Alte  distrageri vor apărea în drumul tău. Acestea pot atinge corpul tău, aducând durere pe undeva. Ei pot face să vă fie foame, făcându-vă să vreţi să mergeţi la bucătărie pentru a pregăti ceva de mâncare.
     Atâta timp cât te pot scoate din locul acela, te-au învins. Dup
ă, el a spus pastorilor: “Învăţaţi-i pe oameni să pună deoparte ceva timp, nu doar pentru o rugăciune casuală, ei pot face asta tot restul zilei.
     O dată pe zi, aceştia ar trebui să aibă un timp, atunci când se concentrează cu toată inima spre Dumnezeu, fără nici o distragere.”
     În cazul în care oamenii persistă în acest tip de rugăciune şi se lasă inspiraţi în duhul lor şi dacă se menţin pe acest drum, ceva se întâmplă în spirit. Focul va atinge piatra, şi se topeşte. Omul a spus că, atunci când începe topirea, este atât de cald că nici un spirit
demonic poate suporta. Nici spiritul uman poate suporta. Toţi vor fugi. Ei vor fugi tot la mai mare distanță.   
      Vine o deschidere în domeniul spiritual. De îndată ce apare, toate aceste necazuri se opresc în rugăciune. Persoana care se roagă pe
pământ simte ca rugăciunea lui a devenit brusc atât de netedă, atât de plăcută, atât de puternică şi intensă. Am descoperit că, în acel moment, în mod normal, se va pierde toată conştientizarea de timp şi
de alte lucruri ce înconjuară. Nu că am devenit dezordonaţi; Dumnezeu are grijă de timpul nostru. Dar este ca şi cum ai stabili totul, şi
te contopeşti cu Dumnezeu. Omul a spus că, atunci când rugăciunile se dezlănţuie, din acel moment nu există nici o rezistenţă, iar persoana care se roagă poate continua atâta timp cât vrea.
Nu există nici o rezistenţă ca să-l mai poată opri.
   Apoi, el a spus că, după  ce persoana termină rugăciunea, gaura rămâne deschisă. El a spus că, atunci când oamenii se ridică de la locul lor de rugăciune, pentru a se muta, gaura deschisă se mişcă odată cu ei. Ei nu mai sunt operativi sub pătură. Ei operează acum sub un cer deschis. El a spus că, în această stare, diavolul nu mai poate face ce vrea el împotriva lor. Prezenţa Domnului este ca un stâlp din cer odihnindu-se peste viaţa lor. Ei sunt protejaţi, şi există atât de multă putere în interiorul stâlpului în timpul în care se mișcă, şi prezenţa lor  atinge alte persoane. Ea discerne ceea ce inamicul a
făcut în alţi oameni. Şi cum stau de vorbă cu oameni care sunt în picioare cu ei, intră şi ei în interiorul stâlpului . Atâta timp cât ei stau în interiorul stâlpului, toate lanţurile robiei pe care le ridică inamicul slăbeasc.
     Așa că atunci când oamenii care au experimentat această
descoperire spirituală împărtăşită de Iisus Hristos oamenilor, rezistenţa păcătoşilor este scăzută. Este foarte uşor să-i aduci la mântuire. Atunci când se roagă pentru bolnavi sau  se roagă cu privire la alte lucruri, prezenţa care este cu ei face toată diferenţa. Omul a spus că diavolul urăşte astfel de oameni. El a spus că, în locurile unde
rugăciunea erupe în mod regulat în acest fel, prezenţa vine asupra acelui loc şi nu îl lasă. Când oamenii care nu cunosc pe Dumnezeu intră într-un astfel de loc, toate legăturile păcatului slăbesc pe loc.
   Dacă cineva este dispus să slujească  cu răbdare şi dragoste, aceştia ar putea fi aduşi cu uşurinţă la mântuire, nu prin putere şi nici prin forţă, ci prin Duhul lui Dumnezeu, care este prezent. Dar el a spus că, dacă nimeni nu se preocupă pentru a ajunge la ei, ei vin doar în prezenţa Lui, se simt condamnaţi, şi încep să discute sau să nu cedeze. Dacă nu sunt aduşi până la mântuire, atunci când se depărtează de acel loc, sclavia păcatului lor devine tot mai puternică. Şi diavolul încearcă tot ce-i stă în putinţă pentru a-i
împiedica să intre într-un astfel de mediu nou.
     După cum vă puteţi imagina, stăteam toţi holbându-ne la acel om cât el ne spunea lucrurile pe care el obişnuit le făcea şi le vedea. “Apoi ne-a spus ce le vor face acelora care au izbutit (au reuşit să pătrundă dincolo) în rugăciuni. El a spus ca însemnau (marcau) astfel de oameni şi îi studiau. Cercetau tot ce puteau să afle despre ei în aşa fel încât le cunoşteau toate slăbiciunile. Când cineva îi biruia prin rugăciune şi aveau izbândă, ei comunicau cu alte duhuri zicând:” Însărcinează-l cu asta şi asta şi asta. Acestea sunt slăbiciunile lui.”      Deci, atunci când persoana iese afară din camera rugăciunii sale, spiritul de rugăciune este asupra lui, prezenţa este cu el, buna dispoziţie îi este mare, şi bucuria Domnului este tăria lui. Cu toate acestea, după cum el merge inamicul încearcă să aducă lucrurile pe care pot să-l distragă de la concentrarea pentru Domnul.
    Dacă slăbiciunea se trage din temperamentul său, inamicul va face pe oamenii din compania acestuia  să facă lucruri să-l facă furios. Dacă el nu este sensibil la Duhul Sfânt, şi el îşi permite să-şi piardă cumpătul, el se depărtează de privirea lui Domnul. El devine furios, el se simte furios. De ce? În timp ce el ceda tentaţiei, se lucra din greu
pentru a închide golul de deasupra lui. După ce sa restabilit bariera de stâncă, prezenţa Lui este întreruptă.
     Dar persoana nu încetează a fi un copil al lui Dumnezeu. Dar în plus ungerea asupra vieţii sale, prezenţa care a lucrat în afară de propriul său efort, se taie. Ei caută să cunoască domeniile lui de slăbiciune.
     Dacă slăbiciunea lui este tentaţia de a comite imoralitate sexuală, inamicul va pregăti persoane sau evenimente, ceva care să stârnească pasiunea brusc şi să o îndrepte spre ispită. Şi dacă persoana respectivă cedează tentaţiei şi deschide mintea pentru a primi şi
întreţine gândurile sale, când el este deja cu totul înăuntru şi mai vrea să se mute din nou în ungerea Lui Dumnezeu, el descoperă că nu mai este acolo. Aţi putea spune: “Asta nu e corect!” Amintesc doar ceea ce spune Biblia: “uneţi-vă coiful mântuirii. Puneţi-vă pe voi platoşa neprihănirii. “Noi nu înţelegem în mod normal, care parte din aceste arme joacă în război. Dar amintiţi-vă ceea ce Isus ne-a spus să ne rugăm spre sfârşitul Rugăciunii domneşti: “nu ne duce în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.”
     De fiecare dată după ce aţi avut un progres în rugăciune, amintiți-vă că sunteţi încă o fiinţă umană slabă. Aminteşte-ţi că încă nu ai fost făcut desăvârşit. Spune Domnului: “Doamne, m-am bucurat de acest timp de rugăciune, dar cum merg în această lume, te rog nu mă duce în ispită. Nu-mi permite să cad în capcana diavolului. Ştiu că inamicul îmi pregăteşte în afară o capcană acolo. Nu ştiu sub ce formă va fi, dar eu ştiu că  sunt încă slab în multe domenii. Având în vedere circumstanţele date, nu voi ceda ispitei. Apără-mă, Doamne, Tu, te rog frumos. Când mă vezi că merg spre calea unde mi-a fost întinsă capcana, Te rog întoarce-mă spre direcţia opusă. Intervin-o, Doamne. Nu mă lăsa să merg doar prin puterea mea proprie şi prin  capacităţile mele. Izbăveşte-mă de cel rău.” Dumnezeu este capabil să o facă. El este capabil. Aşa este de ce lucrurile se întâmplă uneori. Tot ceea trebuie să spui este: “Mulţumesc, Isuse.” Acesta este motivul pentru
care Apostolul Pavel a scris în prima sa  carte a Tesalonicenilor, "Slavă lui Dumnezeu în orice lucru, pentru că aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos pentru voi.
      ” Unele lucruri nu sunt bune. Ele sunt dureroase, şi ne întrebăm de ce Dumnezeu le permite. Dar dacă am şti de la  ceea ce El ne scapă, noi i-am mulțumim fără preget. Când învăţăm să avem încredere în Domnul, Îi mulţumim în toate. Preaiubiţilor, nu ştiu dacă ar trebui să merg mai adânc, pentru că eu nu vreau să încep ceva ce nu pot termina. Dar vreau să încerc doar să merg un pas mai departe. Omul a spus că, atunci când rugăciunea străpunge în genul acesta, răspunsul va veni negreşit. El a spus că nu ştie de un singur caz în care rugăciunea să erupă şi răspunsul să nu fi venit. El a spus că răspunsul a venit întotdeauna, dar că, în cele mai multe cazuri, nu a ajuns persoana care a cerut-o.  De ce? Bătălia este în locurile cereşti. El a spus că după ce au reuşit să întrerupă cerul deschis şi să restaureze  stratul de stâncă,  privesc  persoana şi aşteaptă pentru că  ştiu că răspunsul va veni cu siguranţă.
    Atunci omul a spus ceva care a zguduit într-adevăr credinţa mea. A fost din cauza de ceea ce era în comun după ce eu am postit timp de zece zile cerându-I: “ Doamne, e adevărat? Poţi să-Mi dovedeşti? “  Omul a spus că fiecare creştin are un înger care le serveşte. Acum ştim că Biblia ne spune că îngerii sunt duhuri slujitoare care se îngrijesc de noi. El a spus că, atunci când oamenii se roagă, răspunsul este în mâinile îngerului lor. Îngerul duce răspunsul, la fel cum citim în cartea lui Daniel.“ Şi iată că o mână m-a atins şi m-a aşezat tremurând pe genunchii şi mâinile mele. Apoi mi-a zis: „Daniele, om
preaiubit şi scump, fii cu luare aminte la cuvintele pe care ţi le voi spune acum şi stai în picioare în locul unde eşti; căci acum sunt trimis la tine!” După ce mi-a vorbit astfel, am stat în picioare tremurând.El mi-a zis: „Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele
tale au fost ascultate din cea dintâi zi când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şi să te smereşti înaintea Dumnezeului tău, şi tocmai din pricina cuvintelor tale vin eu acum!” Daniel 10:10-12. Apoi a spus ceva care mi-a fost dificil să ascult: dacă cel care se roagă cunoaşte
armura duhovnicească şi este îmbrăcat cu ea, răspunsul, deasemenea, vine printr-un înger, care este, îmbrăcat în armură completă. “Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept
împotriva uneltirilor diavolului.Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în
picioare, după ce veţi fi biruit totul.Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora,
luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău.Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este
Cuvântul lui Dumnezeu. Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii.” Efeseni 6:10-18
     Totuşi, în cazul în care cel care se roagă nu-i pasă de îmbrăcămintea spirituală, îngerul lor vine  la ei, fără armura spirituală. Atunci când creştinii sunt nepăsători cu privire la gândurile felurite care intră în mintea lor şi nu luptă bătălia pentru mintea lor, îngerii lor
vin la ei, fără coifurile de protecţie. Indiferent de arma spirituală ce se ignoră pe pământ, îngerul tău nu o are când vine la tine şi te serveşte. Cu alte cuvinte, armura noastră spirituală nu este numai protejarea corpurile noastre fizice, este şi protejarea spirituală de
atacurile satanei.
     Omul a spus că, îngerul venea şi că cerceta acele zone care au fost descoperite, iar apoi ataca acele zone. Dacă el nu ar avea coiful, i s-ar trage în cap. Dacă el nu ar avea o platoşă, i s-ar trage în pieptul lui. Dacă el nu ar avea încălţăminte, ei ar face un foc, făcându-l să meargă prin foc. Acum, eu doar repet ceea ce a spus omul. De fapt, l-am întrebat: “Pot îngerii să simtă focul?” Ştiţi care a fost  răspunsul lui? “Amintiţi-vă că acesta este tărâmul spiritual. Ei sunt duhuri care se ocupă cu duhurile. Lupta este acerbă (aprigă). Când dominează un înger al lui Dumnezeu, primul lucru pe care ei îl urmăresc, merg după răspunsul pe care acesta îl duce, ca să i-l ia. Ei dau apoi la oamenii care sunt implicaţi în culte sau vrăjitorie, aşa că oamenii ar putea spune: “am primit acest lucru prin vrăjitorie.”
     Amintiţi-vă ce spune Biblia în cartea lui Iacov? Toate lucrurile bune vin de la Dumnezeu:“orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este
de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră demutare.” Iacov 1:17. Atunci, de unde ajunge
diavolul lucrurile pe care Domnul le dă Poporului Său? Unii oameni care nu pot avea copii merg la vraci şi satanişti şi după aceasta, pot avea copii! Cine le-a dat copilul? Este creator satana? Nu! El fură de la cei care nu se roagă până la capăt. Isus a spus:“Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile
acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” Luca 21:36. Şi apoi El a spus: “Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă?” El va găsi pe aceia ce încă îl aşteaptă? Sau sa renunţat, şi inamicul a furat ceea ce pentru tu te-ai rugat? Atunci omul a zis că nu erau mulţumiţi de faptul că doar au furat răspunsul. Ei,
deasemenea, erau interesaţi să reţină îngerul. Ei încep lupta împotriva lui. Şi el a spus că, uneori, ei (demonii) reuşesc să reţină şi să lege îngerul. El a spus că, atunci când se întâmplă acest lucru, Creştinul de pe pământ devine victimă, de asemenea. Nu se poate face nimic pentru acel creştin, deoarece el este lăsat în totalitate, fără lucrare în domeniul spiritual am întrebat: “Vrei să spui că un înger poate fi ţinut în captivitate de către forţele demonice? ” Omul nu ştia Scripturile în timp ce spunea toate astea. El nu ştia foarte multe versete. El, doar îşi spunea experienţa sa. El a spus că nu puteau ţine îngerul mult
timp, deoarece alţi creştini se rugau în altă parte, şi că întărituri veneau să pună îngerii reţinuţi în libertate. Cu toate acestea, Creştinul este responsabil dacă nu se roagă mijlocind, pentru acela care a rămas prizionier. Apoi, inamicul va trimite îngerul său la ei ca şi un înger de lumină.
     Acesta este modul în care înşelăciunea vine prin false — viziuni şi false profeţii, de orientare falsă de conducere sau în spirit, ori prin procesul de luare a deciziilor de toate tipurile greşite. Şi de multe ori această persoană este vulnerabilă la diverse atacuri şi legături demonice.
    Şi am întrebat pe Domnul,  plecând de la acea cină, extrem de tulburat. I-am spus:“Doamne, nici nu vreau măcar să încerc să cred acest lucru.” Ceea ce am auzit îmi lua toată încrederea şi siguranţa mea. Pe parcursul celor zece zile în care am căutat pe Domnul, Domnul a făcut două lucruri: El nu doar că a confirmat lucrurile pe care le-am auzit, a deschis, de asemenea, mintea mea de a înţelege mai mult din ceea ce se întâmplă în domeniul spiritual pe care omul nu ne-ar fi putut spune. Şi doi, El ma condus pentru a vedea ce noi supunem să facem dar lucrurile se întâmplă în modul că nu suntem învinşi, dar putem depăşi. Avem nevoie să ştim şi cu adevărat să ne ocupăm de trei lucruri.
    Primul: Cum de a folosi armele războiului nostru. Biblia le numeşte armura lui Dumnezeu. “De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata, dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu. “(Efeseni 6:13-17) Nu este armura noastră, este armura lui Dumnezeu. Când le folosim, permitem Lui Dumnezeu să lupte în numele nostru. În al doilea rând: înţelegerea relaţiei dintre duhuri
—  îngeri — şi viaţa noastră spirituală, şi să fim sensibili la ceea ce se întâmplă în inimile noastre ca un lider în ceea ce priveşte de ce trebuie făcut în domeniul spiritual în numele nostru. Asta ne aduce la al treilea lucru: Duhul Sfânt. “Totuşi vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi;
dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. Tot ce are Tatăl este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi.”  ( Ioan 16: 7,13,14,15) Noi nu ar trebui să considerăm pe Duhul Sfânt ca pe slujitorul nostru, care ne serveşte şi ne aduce lucrurile. El nu aleragă înainte şi înapoi între noi şi Tatăl să-I spună de ceea ce noi avem nevoie.  Aceasta este treaba îngerilor .
      El stă alături de noi. Făcând ce? Călăuzindu-ne, învățându-ne, conducându-ne, ajutându-ne să ne rugăm în mod corect. Iar atunci când aceste lucruri se întâmplă în domeniul spiritual, El ne permite să ştim. Uneori El te trezeşte în mijlocul nopţii şi-ţi spune: „ Roagă-te, acum.” Dar tu spui: „Nu este timpul meu, acum.” Şi El spune: “ Roagă-te, acum!” De ce? El vede ceea ce se întâmplă în lumea spirituală. Uneori El spune: “mâine repede!” Dar tu spui, “Oh, nu, voi
începe de Luni!” Însă El înţelege ceea ce se întâmplă în lumea spirituală. Noi trebuie să învăţăm să fim sensibili la Duhul Sfânt. El ne îndrumă pe cărările neprihănirii. Iubiţilor am trebui să ne oprim aici. Poate că mâine dimineaţă vom vorbi despre modul în care ne putem ruga prin cunoaşterea — luptelor din lumea spirituală şi cum putem erupe prin intermediul rugăciunii. Şi cum ne putem menţine descoperirea noastră odată ce am realizat-o. După ce vom învăţa acest lucru, ea devine plăcută. Apoi, vom învăţa un singur lucru: lupta nu este a noastră, lupta este a Domnului! Aleluia!
     Să ne ridicăm în picioare. Uită-te în ochii cuiva, şi gândeşte-te de câte ori acea persoană a putut pierde ceea ce Dumnezeu a avut pentru el. Luaţi-vă de mâini, dacă puteţi, cu două sau trei persoane, şi spuneţi-vă reciproc: “Nu e nevoie de nici o înfrângere mai mult!
     Putem învinge! Există suficientă energie pentru a birui! Isus a terminat deja lucrarea “Rugaţi-vă  pentru altul ca Domnul să-L ajute să biruiască. Noi nu trebuie să pierdem. Există în deajuns harul, putere suficientă, pentru victorie.
    
           Mulţumesc, Isus.

Un medic a intrat in spital, grabit după ce a fost chemat la o intervenție chirurgicală de urgență. El a răspuns la un apel urgent, a schimbat hainele și sa dus direct la blocul de operatie. El l-a găsit pe tatăl băiatul în fata blocului operator. Văzându-l, acesta a strigat: "De ce ti-a luat atata timp să ajungi ? Nu știi că viața fiului meu este în pericol ? Nu ai nici un simt al raspunderii ? " Medicul a zâmbit și a spus: "Îmi pare rău, nu am fost în spital și am venit cât de repede am putut, după primirea apelului. Și acum, as vrea să te calmezi, astfel încât să-mi pot face treaba mea ......" " Sa ma calmez ? Ce se întâmpla dacă fiul tău ar fi fost în această cameră acum ? Sa ma calmez ? În cazul în care propriul tau fiu ar fi acolo pe moarte, te-ai calma ? Medicul a zâmbit din nou și a răspuns: "Eu va spun ce a spus Iov, în Cartea Sfântă " : Din praf am venit si in praf ne vom întoarce, binecuvântat fie numele lui Dumnezeu ". Medicii nu pot prelungi viața. Du-te si roaga-te pentru fiul tău si pentru noi, vom face tot posibilul sa-i salvam viata ! " "Este atat de simplu sa spui lucrurile astea atunci când nu ti se intampla tie ..." murmură tatăl. Operatia a durat câteva ore, după care medicul a ieșit fericit, "Slavă Domnului!, Fiul tău este salvat!" Și fără a mai aștepta răspunsul a pornit in graba spre iesirea din spital. "Dacă aveți orice întrebări, adresați-vă asistentei !" "De ce e atat de arogant? El nu a putut aștepta câteva minute, astfel incat sa-l întreb mai multe despre starea fiului meu ", a comentat tatăl atunci când a aparut asistenta medicala dupa ce medicul a plecat. Asistenta a răspuns, cu lacrimi siroind din ochi în jos pe fata ei: "Fiul său a murit ieri într-un accident rutier, el a fost la înmormântare atunci când l-am chemat pentru intervenția chirurgicală al fiului tău. Și acum, că a salvat viața fiului tău, el a plecat pentru a termina înmormântarea fiului său. " Morala: Nu judeca pe nimeni pentru că nu-i cunosti viata si nu stii prin ce trece.

În timp ce un om isi schimba roata la maşina nouă, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuţită si a inceput sa zgârie aripa maşinii. Mânios, barbatul a luat mâna copilului şi l-a lovit peste ea de multe ori, fără să-şi dea seama ca avea în mână o cheie. La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Când si-a văzut tatal... copilul a intrebat cu ochii plini de durere: „Tati, imi vor creşte degetele la loc?”. Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte... stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul scrisese: „TATI, TE IUBESC”. Mânia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata... Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti. Dar problema lumii de astazi este ca Oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite... in timpul acestui an, sa fim atenti si sa ne amintim: Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oameniii pentru a fi iubiti. Aminteste-ti mereu… vegheaza asupra gandurilor tale; ele vor deveni cuvinte. Vegheaza asupra cuvintelor tale; vor deveni fapte. Vegheaza asupra faptelor tale, vor deveni obiceiuri. Vegheaza asupra obiceiurilor tale, vor deveni un caracter. Vegheaza asupra caracterului tau; va deveni destinul tau.

MA IUBESTI CU ADEVARAT? 
 M-am trezit intr-o dimineata devreme, ca sa admir rasaritul soarelui. Ah, frumusetea creatiei lui Dumnzeu nu poate fi redata in cuvinte!
 In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu, pentru frumusetea lucrarii Lui.
 Stand acolo am simtit prezenta Domnului alaturi de mine. El m-a intrebat: "Ma iubesti?" I-am raspuns: "Bineinteles ca Te iubesc, Doamne! 
Tu esti Domnul si Mantuitorul Meu!" Apoi m-a intrebat: "Daca ai fi handicapat fizic m-ai iubi si atunci?" Eram descumpanit.
 Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri n-as mai putea face daca as fi handicapat, lucruri pe care le socotesc normale. Si i-am raspuns: "Doamne, n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"
 Atunci Domnul mi-a spus: "Daca ai fi orb, ai iubi si atunci oare creatia Mea si M-ai iubi si pe Mine?" Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar, m-am gandit la toti oamenii orbi din lume si la faptul ca multi dintre ei Il iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
 Si I-am raspuns: "Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi!" Domnul m-a intrebat: "Dar, daca ai fi surd, ai asculta Cuvantul Meu?" Cum as putea asculta daca as fi surd? Atunci am inteles: ca sa asculti Cuvantul Lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima! Si I-am raspuns: "Doamne, n-ar fi usor, dar as asculta Cuvantul Tau!"
 Atunci, Domnul m-a intrebat: "Dar daca ai fi mut, ai lauda Numele Meu si atunci?" Cum L-as lauda fara glas? Am inteles din nou. Dumnezeu vrea sa-I cantam din inima si din suflet. Sunetele nu au mare importanta; si noi nu Il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutati Ii aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra. I-am raspuns: "Chiar daca nu as putea canta in cuvinte, tot as lauda Numele Tau!"
 Si Dumnezeu m-a intrebat: "Ma iubesti cu adevarat?" Cu curaj si cu convingere ferma I-am raspuns: "Da, Doamne! Te iubesc pentru ca Tu esti singurul Dumnezeu adevarat." Am crezut ca am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat: "Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti?" Si I-am raspuns: "Doamne, sunt doar un om, nu sunt perfect!"
 Dar Domnul m-a interebat: "De ce in vremuri de pace si bunastare te indepartezi cel mai mult de Mine? De ce numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?" N-am putut da nici un raspuns, doar lacrimi.
 Domnul a continuat: "De ce canti numai la adunare? De ce ma cauti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce imi esti necredincios?" Si lacrimile au continuat sa-mi curga pe obraz. "De ce ti-e rusine de Mine? De ce nu raspandesti Veste Buna? De ce in vremuri de prigoana ceri ajutorul de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujesti in Numele Meu?" 
Am incercat sa raspund, dar n-am gasit nici un raspuns. "Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti. Te-am binecuvantat cu talent ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine. Ti-am revelat Cuvantul Meu, dar nu te adancesti in El. 
Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am trimis slujitori ai Mei si tu ai stat nepasator cand ei erau respinsi. Ti-am auzit rugaciunile si Ti-am raspuns la toate! 
Dar, Ma iubesti tu cu adevarat?" N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit rusinea! N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus: "Doamne, iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"
 M-am inchinat la picioarele Domnului Isus Hristos, Mantuitorul meu si pentru prima oara m-am rugat cu adevarat!
 Amin